Se anunță un dezastru total pentru România!
După ce pandemia de coronavirus ne-a distrus un an din viață, se pare că vin alte dezastre care ar putea să ne schimbe radical traiul.
De Giurgea Bogdan
decembrie 30, 2020, 13:21
Conform cercetătorului Mircea Radulian, de la Institutul Național pentru Fizica Pământului, România se va confrunta în viitor cu un cutremur uriaș de care se tem românii de ani de zile.
El spune că anul 2020 a fost unul destul de moderat în ceea ce privește activitatea seismică din România.
„Nu a fost o activitate deosebită. A fost un cutremur de magnitudine peste 5 în ianuarie, dar în rest a fost o activitate destul de scăzută pentru zona Vrancea, ceea ce a fost foarte bine, în sensul că nu am avut probleme”, spune seismologul, la Digi24.
Vrancea, zona din România cu cele mai multe cutremure
Totuși, se știe că zona Vrancea este o zonă activă și, la un moment dat, este posibil să vină cutremure mari. Nu se știe când se va întâmpla, spune cercetătorul, însă trebuie să ținem cont că va fi, și să ne pregătim ca și cum ar putea avea loc oricând.
El spune că ar fi ideal să fim pregătiți din punct de vedere al măsurilor pe care le luăm, pentru a fi evitate dezastrele de genul cutremurelor.
Cercetătorul a explicat care este diferența dintre cutremurele de suprafață și cele de adâncime, cum sunt cele din Vrancea.
Care este diferența dintre cutremure de suprafață și cutremure de adâncime
Cutremurele de adâncime se produc la zeci de kilometri adâncime, motiv pentru care efectele sunt mai mici în cazul unei magnitudini de 6,4. În schimb, la cutremurile de suprafață, pot fi distrugeri foarte mari. Chiar dacă magnitudinea nu este foarte mare, dacă sunt aproape de suprafață, pot crea adevărate dezastre.
„Cutremurele de suprafață generează niște unde de suprafață, care sunt destul de puternice și pe măsură ce se propagă la distanță, crește cumva perioada lor, devin din ce în ce mai lente în mișcare”, a arătat Mircea Radulian.
Totuși, în România, situația este mult mai ușoară în cazul cutremurelor de suprafață, fiindcă la cele adânci, chiar dacă sunt puternice, mișcarea lor este foarte bine cunoscută și „dacă am avea grijă să construim după anumite reguli clădirile și infrastructura, atunci lucrurile n-ar fi atât de grave”, a subliniat Mircea Radulian.