Lista Miniștrilor Din Guvernul Siegfried Mureșan

Premierul desemnat are la dispoziție o perioadă limitată pentru definitivarea programului de guvernare și a echipei pe care o va prezenta Parlamentului.

Deși lista oficială nu a fost încă anunțată, mai multe nume sunt deja vehiculate pentru ministerele importante.

Printre acestea se numără Oana Țoiu, Radu Miruță, Diana Buzoianu, Alexandru Nazare, Gabriela Horga, Tanczos Barna, Dragoș Pîslaru, Mihai Dimian, Adrian Wiener, Violeta Alexandru, Raluca Turcan și Cristian Seidler.

În același timp, unul dintre liberalii cu experiență în mai multe guverne, Cătălin Predoiu, nu ar dori să facă parte din viitorul Executiv, potrivit unor surse politice citate de presă.

Siegfried Mureșan a evitat până acum să confirme individual numele viitorilor miniștri. Premierul desemnat a explicat că dorește mai întâi definitivarea programului de guvernare, iar abia apoi alegerea persoanelor care vor avea responsabilitatea să îl pună în aplicare.

Viitorul Cabinet ar urma să fie un guvern minoritar format în principal din reprezentanți ai PNL, USR și UDMR, dar nu este exclusă cooptarea unor tehnocrați.

Marea problemă rămâne însă votul din Parlament. Cele trei formațiuni care îl susțin pe Mureșan nu dispun singure de cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului.

Cătălin Predoiu ar fi refuzat să intre în viitorul Guvern

Una dintre surprizele negocierilor pentru formarea viitorului Executiv este legată de Cătălin Predoiu.

Potrivit unor surse politice, liberalul nu ar dori să accepte niciun portofoliu în Cabinetul pregătit de Siegfried Mureșan.

Informația nu a fost confirmată oficial de Predoiu, însă numele său nu apare printre variantele vehiculate în acest moment pentru principalele ministere.

Este o situație importantă pentru PNL, având în vedere experiența politică și guvernamentală a lui Cătălin Predoiu.

Liberalul a ocupat de-a lungul carierei mai multe funcții importante și a fost unul dintre oamenii cu experiență executivă din partid.

În paralel, PNL ar urma să păstreze câteva portofolii importante.

Printre acestea se află Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne.

Pentru Finanțe sunt discutate în acest moment cel puțin două variante.

Una dintre ele este Alexandru Nazare.

Cealaltă este Gabriela Horga.

Decizia finală va depinde atât de negocierile din interiorul PNL, cât și de structura definitivă a programului de guvernare.

Siegfried Mureșan a transmis că nu dorește să procedeze precum alți premieri desemnați care au anunțat miniștri înainte ca întreaga echipă să fie stabilită.

El vrea ca ordinea să fie inversă.

Mai întâi programul.

Apoi oamenii care îl vor pune în practică.

Premierul desemnat a explicat că nu formează un guvern pentru a oferi funcții unor persoane, ci pentru a pune în aplicare un program.

Această abordare îi permite, cel puțin teoretic, să evite anunțarea prematură a unor nume care ulterior ar putea fi retrase în urma negocierilor.

USR ar putea păstra trei ministere importante

În tabăra USR, lucrurile par ceva mai clare în privința unor portofolii.

Potrivit variantelor discutate în negocieri, partidul ar putea păstra Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării și Ministerul Mediului.

Pentru Ministerul Afacerilor Externe este vehiculat numele Oanei Țoiu.

La Apărare ar putea continua Radu Miruță.

Ministerul Mediului ar putea reveni Dianei Buzoianu.

Deocamdată, aceste variante nu reprezintă nominalizări oficiale.

Ele sunt numele discutate în interiorul negocierilor politice și pot suferi modificări înainte ca lista finală să ajungă în Parlament.

Siegfried Mureșan a precizat că majoritatea miniștrilor vor proveni din cele trei formațiuni care îl susțin.

PNL, USR și UDMR ar urma astfel să își asume direct responsabilitatea guvernării.

Nu este exclusă însă apariția unor tehnocrați.

Premierul desemnat a amintit că în guvernele precedente au existat experiențe pe care le consideră pozitive în privința unor miniștri fără carnet de partid.

Decizia va trebui însă luată împreună cu cele trei formațiuni.

Formula politică pe care Mureșan încearcă să o construiască este una complicată.

PNL, USR și UDMR pot forma un cabinet, însă nu dețin singure majoritatea necesară pentru învestirea lui.

Asta înseamnă că negocierile pentru miniștri reprezintă doar o parte a problemei.

În paralel trebuie găsite și voturile necesare în Parlament.

Tanczos Barna ar putea reveni la Ministerul Dezvoltării

UDMR ar urma, la rândul său, să primească mai multe portofolii.

Printre ministerele aflate în discuție se numără Cultura și Dezvoltarea.

La Ministerul Culturii ar urma să apară însă o schimbare.

Numele lui Demeter Istvan nu s-ar mai afla pe lista variantelor discutate în acest moment.

În schimb, pentru Ministerul Dezvoltării este vehiculat numele lui Tanczos Barna.

Negocierile nu sunt finalizate.

Împărțirea portofoliilor trebuie corelată cu programul de guvernare și cu obiectivele pe care cele trei partide vor decide să și le asume.

Mureșan a anunțat că viitorul program va avea o orientare reformatoare și pro-europeană.

Printre prioritățile prezentate public se numără reducerea inflației, stimularea creșterii economice și îmbunătățirea nivelului de trai.

Premierul desemnat intenționează să continue și o serie de proiecte începute în perioada Guvernului Ilie Bolojan.

Un alt capitol important este legat de relația României cu instituțiile europene.

Finalizarea dialogului cu Comisia Europeană și implementarea programului european de apărare SAFE se numără printre temele aflate pe agenda viitorului Executiv.

Mureșan vine la Palatul Victoria după o lungă carieră desfășurată la nivel european, iar profilul său politic este strâns legat de instituțiile Uniunii Europene.

Mai multe variante pentru Educație, Muncă și Fonduri Europene

Unele dintre cele mai interesante negocieri se poartă pentru ministerele unde există mai multe variante de candidați.

La Ministerul Educației sunt discutate nume provenite din toate cele trei formațiuni care susțin Cabinetul Mureșan.

Din partea PNL este vehiculat Mihai Dimian.

USR l-ar putea propune pe Adrian Wiener.

UDMR ar avea, la rândul său, varianta Vass Levente.

Faptul că sunt discutate persoane din trei partide diferite arată că portofoliul Educației poate deveni unul dintre punctele importante ale negocierilor.

O situație asemănătoare există la Ministerul Muncii.

Aici sunt vehiculate numele Violetei Alexandru, Ralucăi Turcan și al lui Cristian Seidler.

Primele două variante provin din zona liberală, în timp ce Cristian Seidler este reprezentant USR.

Și Ministerul Fondurilor Europene are cel puțin două nume discutate.

Unul dintre acestea este Dragoș Pîslaru.

Celălalt este Cristina Ghinea.

Nici în aceste cazuri nu există deocamdată nominalizări oficiale.

Lista poate suferi schimbări până în momentul în care Siegfried Mureșan va depune oficial Cabinetul și programul de guvernare în Parlament.

Premierul desemnat a insistat asupra ideii că miniștrii trebuie aleși în funcție de obiectivele stabilite pentru fiecare domeniu.

Abia după stabilirea politicilor pe care Guvernul dorește să le implementeze vor fi selectate persoanele considerate potrivite.

Siegfried Mureșan vrea audieri de minimum o oră pentru fiecare ministru

Premierul desemnat a anunțat și o schimbare privind modul în care ar trebui să se desfășoare audierile viitorilor miniștri.

Siegfried Mureșan vrea ca fiecare candidat să fie audiat timp de cel puțin 60 de minute în comisiile parlamentare.

El a criticat practica audierilor foarte scurte.

În opinia sa, parlamentarii trebuie să aibă posibilitatea unui dialog serios cu persoanele propuse pentru conducerea ministerelor.

Candidații trebuie să răspundă întrebărilor și să demonstreze că înțeleg domeniile pe care urmează să le gestioneze.

Mureșan intenționează să le solicite președinților celor două Camere ale Parlamentului ca audierile să dureze minimum o oră.

Lista Cabinetului și programul de guvernare ar urma să fie depuse până la sfârșitul săptămânii.

Audierile ar putea avea loc la începutul săptămânii următoare.

Premierul desemnat a vorbit despre necesitatea unui proces transparent.

Acesta susține că oamenii trebuie să știe ce intenționează să facă viitorul Guvern și cine sunt persoanele care își asumă implementarea programului.

Pentru Mureșan, audierile vor reprezenta și primul test public al echipei pe care încearcă să o construiască.

Problema mai dificilă vine însă după audieri.

Cabinetul trebuie să primească votul Parlamentului.

Guvernul Mureșan pornește fără majoritate în Parlament

PNL, USR și UDMR au împreună 169 de parlamentari, potrivit calculelor prezentate după desemnarea lui Siegfried Mureșan.

Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.

Diferența este de 64 de voturi.

Premierul desemnat trebuie astfel să găsească susținere și în afara celor trei partide care formează nucleul viitorului Cabinet.

Situația s-a complicat după ce PSD a anunțat că nu intenționează să voteze Guvernul Mureșan.

Conducerea social-democraților a decis luni să nu susțină viitorul Executiv.

Sorin Grindeanu a descris viitorul Cabinet drept „Guvernul Bolojan 2.0”, formulare care reprezintă poziția politică a PSD față de intenția lui Mureșan de a continua o parte dintre politicile fostului Executiv.

PSD consideră că nominalizarea făcută de președintele Nicușor Dan nu reprezintă soluția potrivită pentru actuala criză politică.

Pentru Mureșan, refuzul social-democraților înseamnă că trebuie găsite alte surse de voturi în Parlament.

Premierul desemnat a anunțat deja că va purta discuții și cu parlamentarii din afara PNL, USR și UDMR.

Deocamdată nu există certitudinea că cele 233 de voturi pot fi strânse.

Siegfried Mureșan are zece zile pentru a veni în Parlament

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat pentru funcția de prim-ministru, iar decretul prezidențial a declanșat procedura constituțională pentru formarea noului Guvern.

Premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei complete a Cabinetului.

Mureșan a declarat că vrea să folosească această perioadă pentru a construi atât programul de guvernare, cât și sprijinul parlamentar necesar.

Primele discuții sunt purtate cu PNL, USR și UDMR.

Ulterior, premierul desemnat intenționează să negocieze și cu alte grupuri parlamentare.

Obiectivul este obținerea unei majorități care să permită învestirea Cabinetului.

În paralel, negocierile pentru funcțiile de miniștri vor continua.

Alexandru Nazare și Gabriela Horga sunt variante pentru Finanțe.

Oana Țoiu este vehiculată la Externe.

Radu Miruță apare în calculele pentru Apărare, iar Diana Buzoianu pentru Mediu.

Tanczos Barna este discutat pentru Dezvoltare.

La Educație există variantele Mihai Dimian, Adrian Wiener și Vass Levente.

Pentru Muncă sunt vehiculate Violeta Alexandru, Raluca Turcan și Cristian Seidler.

La Fonduri Europene apar Dragoș Pîslaru și Cristina Ghinea.

Toate aceste nume rămân, pentru moment, variante discutate în negocieri.

Siegfried Mureșan a transmis că nu va confirma miniștrii unul câte unul înainte ca întreaga echipă să fie stabilită.

În plus, formula finală ar putea include și tehnocrați, chiar dacă majoritatea membrilor Cabinetului ar urma să provină din cele trei partide care îl susțin.

Presiunea timpului este însă tot mai mare.

Premierul desemnat trebuie să armonizeze programele celor trei formațiuni, să împartă ministerele, să găsească oamenii pentru fiecare portofoliu și, în același timp, să negocieze voturile necesare în Parlament.

Refuzul atribuit lui Cătălin Predoiu de a accepta un portofoliu reprezintă doar una dintre necunoscutele momentului.

Mult mai importantă rămâne întrebarea dacă Siegfried Mureșan va reuși să transforme susținerea PNL, USR și UDMR într-o majoritate suficientă pentru învestirea Guvernului.

Lista finală a miniștrilor va arăta și cât de mult au cedat cele trei partide în negocieri, dar și dacă premierul desemnat va merge exclusiv pe oameni politici sau va aduce în Executiv și specialiști din afara formațiunilor.