Nicușor Dan, lovitură dură pentru PSD. Președintele a decis….

Decizia vine după ce Nicușor Dan contestase anterior legea la Curtea Constituțională. CCR a respins însă sesizarea, iar președintele a apelat acum la dreptul constituțional de a cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea unei legi înainte de promulgare.

Proiectul este susținut de PSD și a fost revendicat public de senatorul Daniel Zamfir, care anunțase recent că actul normativ urma să intre în vigoare în această perioadă.

Legea hidrocentralelor se întoarce în Parlament

Proiectul legislativ are o istorie de aproape patru ani. Inițiativa a apărut în 2022 și a fost susținută de mai mulți parlamentari, majoritatea PSD.

Inițial, proiectul a fost respins de Senat și a primit inclusiv un punct de vedere negativ din partea Guvernului. Situația s-a schimbat însă în octombrie 2025, atunci când Camera Deputaților a adoptat legea cu 262 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”.

Actul normativ a ajuns ulterior la Cotroceni.

În noiembrie 2025, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională, ridicând mai multe obiecții privind legea. Pe 24 iunie 2026, CCR a respins sesizarea și a stabilit că actul normativ este constituțional în raport cu criticile formulate.

Senatorul PSD Daniel Zamfir anunțase ulterior că legea urma să intre în vigoare.

„Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare”, transmitea acesta după publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.

Promulgarea nu va avea însă loc deocamdată.

Nicușor Dan a folosit posibilitatea constituțională de a cere Parlamentului reexaminarea actului normativ.

De această dată, președintele nu mai pune în discuție constituționalitatea legii, ci oportunitatea și forma în care aceasta a fost adoptată.

Una dintre principalele obiecții formulate de șeful statului este legată de perioada mare de timp trecută între momentul în care au fost formulate argumentele inițiale pentru proiect și adoptarea efectivă a legii.

Proiectul ar fi fost construit pornind de la situația existentă pe piața energiei în 2021, însă legea a fost adoptată abia în 2025 și ar urma să producă efecte în 2026.

În opinia președintelui, între timp ar fi fost necesară actualizarea datelor privind costurile, beneficiile energetice și efectele asupra mediului.

„La aproape cinci ani de la împrejurările avute în vedere de inițiatori, fundamentarea inițială nu a fost actualizată prin raportare la datele tehnice, energetice, economice și de mediu relevante”, se arată în cererea transmisă Parlamentului.

Președintele cere analizarea fiecărui proiect în funcție de situația actuală

Legea ar permite ca, la cererea beneficiarului, anumite suprafețe pe care existau proiecte hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007 să fie scoase din interiorul unor arii naturale protejate.

Nicușor Dan atrage atenția că simplul fapt că un proiect a primit aprobări în urmă cu aproape două decenii nu înseamnă automat că investiția respectivă este în continuare fezabilă, rentabilă și justificată.

În cererea de reexaminare se arată că existența unei hotărâri de Guvern sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 dovedește aprobarea istorică a proiectului, însă nu demonstrează că acesta își păstrează, după aproape două decenii, fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică și sustenabilitatea economică.

Președintele consideră că fiecare investiție ar trebui analizată în funcție de realitatea actuală.

Printre elementele care ar trebui luate în calcul se numără costurile necesare pentru finalizarea lucrărilor, cantitatea de energie care poate fi produsă, perioada necesară terminării proiectului, existența unor alternative și raportul dintre beneficiile energetice și impactul asupra mediului.

Nicușor Dan avertizează asupra proiectelor vechi de zeci de ani

O altă problemă identificată de președinte este lipsa unui termen-limită pentru derogarea introdusă prin lege.

În această formă, mecanismul ar putea permite reactivarea, la un moment nedeterminat, a unor proiecte aprobate cu foarte mulți ani în urmă.

„Mecanismul instituit poate permite reactivarea, la un moment nedeterminat, a unor proiecte aprobate cu decenii în urmă”, susține Nicușor Dan în documentul trimis Parlamentului.

În opinia sa, o asemenea derogare nu ar trebui justificată exclusiv prin situația existentă pe piața energiei în perioada în care proiectul legislativ a fost inițiat.

Președintele solicită, practic, ca Parlamentul să stabilească reguli care să țină cont și de condițiile economice, energetice și de mediu existente în prezent.

Ce alte probleme reclamă Administrația Prezidențială

Cererea de reexaminare vizează și modul în care este definit „beneficiarul” unui astfel de proiect.

Administrația Prezidențială avertizează că absența unei definiții suficient de clare ar putea duce la practici administrative neunitare sau la aplicarea discreționară a prevederilor.

Din acest motiv, președintele solicită introducerea unor criterii obiective prin care să fie stabilit cine poate cere scoaterea unor terenuri din ariile protejate.

O altă problemă privește procedurile de evaluare a impactului asupra mediului.

În prezent, inclusiv unele modificări tehnice ale limitelor unei arii protejate presupun realizarea unor studii și obținerea unor avize de specialitate. Noua lege ar introduce însă o procedură mai simplă pentru scoaterea anumitor suprafețe necesare investițiilor hidroenergetice.

Nicușor Dan consideră că trebuie găsit un echilibru mai clar între amploarea intervenției și garanțiile procedurale existente.

Președintele mai solicită o delimitare explicită între ariile protejate de interes național și siturile Natura 2000.

Ce prevede legea trimisă înapoi Parlamentului

Actul normativ permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru anumite proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și începute înainte de 29 iunie 2007.

Legea introduce, de asemenea, anumite excepții de la regulile privind evaluarea impactului asupra mediului.

Acestea vizează anumite proiecte din domeniul apărării, securității naționale sau situațiilor de urgență stabilite prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, dar și unele lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare a capacităților energetice existente în ariile protejate.

Susținătorii actului normativ argumentează că modificările sunt necesare pentru finalizarea unor hidrocentrale începute cu zeci de ani în urmă și rămase blocate după ce terenurile respective au primit statut de arii protejate.

De cealaltă parte, organizațiile de mediu avertizează că modificarea limitelor acestor zone poate afecta ecosisteme valoroase și poate crea un precedent pentru intervenții viitoare.

Hidrocentrala Răstolița, printre proiectele aflate în centrul disputei

Unul dintre proiectele importante vizate de această dezbatere este hidrocentrala Răstolița, începută în anul 1989.

În mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut suspendarea unei hotărâri de Guvern care permitea scoaterea din fondul forestier a unei suprafețe de 37,5 hectare necesare proiectului.

Cazul Răstolița a devenit astfel unul dintre exemplele importante ale conflictului dintre necesitatea finalizării unor investiții energetice începute în urmă cu decenii și obligațiile privind protejarea mediului.

După cererea formulată de Nicușor Dan, legea revine acum în Parlament.

Legislativul poate accepta integral sau doar parțial observațiile președintelui, poate păstra forma adoptată anterior sau poate ajunge la respingerea actului normativ.