Rusia, Amenințare Directă Către România După Mișcarea Strategică Făcută De Români în Republica Moldova

Declarația aparține lui Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European al Ministerului rus de Externe. El a răspuns unei agenții de presă controlate de Kremlin, care l-a întrebat de ce ar avea nevoie România de acest port.

Pilipson a amintit că prin operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești trec peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova realizate pe cale navigabilă. Potrivit lui, oficialii de la București ar fi prezentat achiziția drept un pas către „reunificare economică”.

Oficialul rus a mai susținut că autoritățile române au anunțat și utilizarea portului în procesul de reconstrucție a Ucrainei. El a adăugat însă că punerea în aplicare a unor asemenea planuri rămâne incertă.

Suspiciunile Rusiei legate de sprijinul militar pentru Ucraina

Pilipson a subliniat că România este deja implicată direct în sprijinul militar și logistic acordat Kievului. Potrivit lui, această implicare ridică întrebări despre scopurile reale ale utilizării portului Giurgiulești.

Oficialul a susținut că portul ar fi fost transformat de mult timp într-un nod de tranzit pentru diverse categorii de mărfuri către Ucraina. El a inclus aici și mărfuri destinate, potrivit afirmațiilor sale, necesităților forțelor armate ucrainene.

Reacția Moscovei la discuțiile despre unirea României cu Republica Moldova

Întrebat despre discuțiile privind o eventuală unire a României cu Republica Moldova, Pilipson a avut o poziție tranșantă. El a susținut că promovarea acestui subiect în presă ar face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice moldovenești.

Potrivit lui, scopul ar fi crearea impresiei unei susțineri populare tot mai largi pentru unire. Oficialul rus a afirmat că majoritatea locuitorilor Republicii Moldova nu dorește să renunțe la identitatea națională sau la statalitate.

Pilipson a contrazis cercetările sociologice din România care ar arăta o creștere a susținătorilor unirii. El a invocat ultimul recensământ al populației, la care 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni, iar doar 8,0% s-au declarat români.

Cum a ajuns România să dețină Portul Giurgiulești

România a finalizat, în luna aprilie, procedura de cumpărare a Portului Giurgiulești din Republica Moldova. Portul va fi preluat de Portul Constanța, în urma acestei tranzacții.

Guvernul României a decis alocarea sumei în cadrul ședinței de pe 9 aprilie. Executivul a aprobat atunci 56 de milioane de euro pentru preluarea participației deținute de BERD în Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, a explicat la momentul respectiv miza acestei preluări. Potrivit acestuia, România își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea portului și consolidarea poziției sale în noul context geopolitic și economic.

Fostul ministru a precizat că sunt avute în vedere investiții importante, pe termen lung. Acestea ar urma să crească atât capacitatea portului, cât și importanța sa strategică în regiune.

Printre proiectele menționate se numără o autostradă sau un drum expres între Galați și Giurgiulești. Acesta ar lega direct portul de rețeaua rutieră europeană, potrivit declarațiilor din aprilie.

O altă variantă discutată este un parteneriat cu Portul Galați, aflat de cealaltă parte a Dunării, în România. Cele două porturi ar putea opera complementar, pentru a integra mai strâns Giurgiuleștiul în rețeaua regională de transport.

Autoritățile române și-au propus ca portul să devină o poartă de acces către Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Preluarea ar putea oferi, de asemenea, instrumente suplimentare pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei.