Serviciile SUA avertizează: Putin ar putea ataca o țară NATO chiar

Serviciile de informații americane și-au schimbat evaluarea asupra intențiilor președintelui rus Vladimir Putin și iau acum în calcul posibilitatea ca Rusia să atace un stat membru NATO chiar în timp ce războiul din Ucraina este încă în desfășurare. O asemenea acțiune ar putea avea loc începând chiar din această toamnă și până în 2029, potrivit unor noi rapoarte secrete prezentate de oficiali americani și dezvăluite vineri de The Wall Street Journal.

Scenariile analizate de serviciile SUA merg de la un atac cibernetic sau folosirea unor grupuri armate fără însemne pentru ocuparea unui teritoriu până la o incursiune militară terestră pe flancul estic al NATO. WSJ vorbește despre un atac „limitat”, însă, în cazul unei incursiuni militare pe teritoriul unui aliat, ar fi vorba de un atac asupra unui stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

SUA credeau până acum că Putin nu va risca un atac asupra NATO cât timp luptă în Ucraina

Schimbarea de evaluare este cu atât mai importantă cu cât, până recent, serviciile americane considerau că Putin nu va provoca militar NATO atât timp cât armata rusă este angajată în războiul din Ucraina.

Potrivit oficialilor americani citați de WSJ, această evaluare s-a modificat în cursul acestui an. La Washington există acum temerea că Putin ar putea deveni mai periculos pe măsură ce este pus sub presiune de evoluțiile războiului și de problemele interne ale Rusiei.

Forțele ruse obțin câștiguri reduse pe front cu costuri foarte mari, în timp ce atacurile ucrainene cu drone lovesc tot mai adânc infrastructura militară și petrolieră a Rusiei. În acest context, serviciile americane încearcă să determine dacă Moscova intenționează să intensifice într-un viitor apropiat agresiunile împotriva statelor europene membre NATO.

Scenariul cel mai grav: incursiune militară pe flancul estic

Rapoartele serviciilor americane descriu mai multe niveluri posibile de escaladare.

Rusia ar putea declanșa un atac cibernetic major împotriva unui stat NATO, ar putea trimite formațiuni armate fără însemne pentru a ocupa o porțiune de teritoriu sau ar putea efectua direct o incursiune militară de dimensiuni reduse pe flancul estic al Alianței.

Intervalul luat în calcul de serviciile SUA începe în această toamnă, în 2026, și se întinde până în 2029.

Probabilitatea scenariului militar cel mai grav – o incursiune terestră – este apreciată în prezent drept redusă, însă rapoartele avertizează că aceasta crește odată cu trecerea timpului.

Nu există, potrivit informațiilor publicate, dovada că Vladimir Putin ar fi luat deja o decizie definitivă de a ataca un stat NATO. Este vorba despre o nouă evaluare de intelligence asupra acțiunilor pe care liderul de la Kremlin le-ar putea decide și asupra intervalului în care riscul devine relevant.

Miza lui Putin: să vadă dacă NATO chiar va intra în război

Potrivit oficialilor americani citați de WSJ, unul dintre obiectivele unui asemenea atac ar putea fi chiar fracturarea NATO.

Moscova ar încerca, în această ipoteză, să testeze până unde sunt dispuse să meargă Statele Unite și celelalte state membre pentru apărarea unui aliat și dacă solidaritatea prevăzută de Tratatul Atlanticului de Nord funcționează efectiv într-o situație de criză.

Este tocmai motivul pentru care un atac de mici dimensiuni ar putea prezenta un interes strategic pentru Kremlin: suficient de grav pentru a pune NATO în fața unei decizii, dar conceput astfel încât Moscova să încerce să creeze dispute între aliați cu privire la amploarea răspunsului.

În cazul unui atac armat propriu-zis, Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Fiecare aliat are obligația de a acorda asistență statului atacat, inclusiv, dacă apreciază necesar, prin folosirea forței armate.

Situația este însă mai greu de delimitat în cazul operațiunilor hibride sau al atacurilor cibernetice, tocmai această zonă de ambiguitate fiind una dintre vulnerabilitățile pe care Rusia le-ar putea exploata.

România, deja în prima linie a incidentelor provocate de Rusia

Exclusivitatea WSJ este ilustrată chiar cu un incident petrecut în România: lovirea, în luna mai, a unui bloc de locuințe de către o dronă rusească. Publicația folosește imaginea anchetatorilor de la locul incidentului în materialul despre noile evaluări ale serviciilor americane.

România se află pe flancul estic al NATO, în imediata apropiere a războiului, iar în ultimii ani spațiul aerian românesc a fost încălcat în repetate rânduri de drone folosite de Rusia în atacurile asupra Ucrainei.

Noile evaluări americane capătă astfel o relevanță directă pentru București: unul dintre scenariile descrise explicit este tocmai o incursiune pe flancul estic al NATO, din care România face parte.

O altă vulnerabilitate: stocurile americane de muniție

Evaluările apar într-un moment în care Statele Unite se confruntă și cu diminuarea stocurilor pentru anumite categorii de armament considerate esențiale într-un eventual conflict cu Rusia sau China.

Potrivit WSJ, transferurile de armament către Ucraina, precum și conflictul SUA cu Iranul au redus semnificativ unele stocuri americane. Printre sistemele vulnerabile se numără rachetele Precision Strike Missile, ATACMS și rachetele antiaeriene cu rază scurtă Stinger.

În acest context, noua evaluare a serviciilor americane schimbă una dintre ipotezele de bază după care NATO și Washingtonul au privit până acum războiul: Rusia nu mai este considerată neapărat un adversar care va evita confruntarea directă cu Alianța până la terminarea conflictului din Ucraina.